Obiective turistice

Muzeul Regiunii Portilor de Fier

Adresa: Str. Independentei, nr. 2

Descriere:

Desi consideram anul 1883 ca data de fondare – cu ocazia formarii unei societati arheologice locale – primele sale colectii dateaza din 1912. In aceasta epoca, grupul de profesori si de elevi (reuniti in jurul lui Alexandru Barcacila, profesor de latina, arheolog, membru al Comisiei Nationale a Monumentelor) ai Liceului Traian fac primele donatii muzeului: documente, carti vechi, monetarii, piese etnografice, arheologice si geologice. Elevii insotesc profesorii in excursii care urmaresc itinerarii istorice legate de sapaturile arheologice efectuate in terme si in castrul Drobeta.

Muzeul este organizat in cadrul unei cladiri ridicate in intervalul 1923-1926 si destinate gazduirii elevilor interni ai Liceului Traian. El se afla pe malul Dunarii, langa ruinele Antichitatii romane (castrul si baile Drobetei, pod construit de arhitectul Apollodor din Damasc la ordinul imparatului Traian, in al doilea secol d.H.) si ale Evului Mediu roman (Mitropolia Severinului, secolul XIV). Supravietuitoare a bombardamentelor care lovesc orasul Turnu Severin in 1944, cladirea se va transforma, rand pe rand, intr-un spital militar, scoala si adapost pentru studenti, dar va gazdui mereu rezervele arheologice antice, medievale si pe cele ale istoriei naturale ale fostului muzeu. Prezentarea actuala a expozitiilor dateaza din 1972 (Acvariu, Stiintele Naturii, Arheologie-Istorie) si din 1982 (Etnografie-Arta Populara). Aproximativ 4.000 de piese, provenind din trei mari colectii, sunt distribuite in 16 sali dedicate, respectiv, zonei geografice a Cheilor Dunarii, istoriei locale din epipaleolitic pana la jumatatea secolului XX si zonei etnografice a judetului Mehedinti.            

Traseul celor 16 sali se deruleaza pe trei nivele:

PARTER: Acvariul (o sala)

PRIMUL ETAJ: Stiintele naturii (4 sali); Etnografie (o sala)

AL DOILEA ETAJ: Arheologie/Istorie (9 sali); Etnografie (o sala)

PARTER: ACVARIUL - IHTIOFAUNA DUNAREANA A LACULUI DE ACUMULARE DE LA "PORTILE DE FIER"

Amenajarea lacului de acumulare de la Portile de Fier a determinat modificarea ihtiofaunei dunarene in acest sector. In bazinele expozitionale ale acvariului exista specii de pesti care traiesc astazi in Dunare, unde s-au stabilizat conditiile de lac (crapul, carasul, platica, babusca, linul, obletele, somnul, salaul, bibanul, stiuca, cega, tiparul, grindelul, mreana).

Pasionatii de acvarii se pot delecta admirand pestii originari din zonele tropicale si subtropicale.

PRIMUL ETAJ: STIINTELE NATURII

Sala 1 - condiTii fizice SI GeograficE ale DEFILEULUI PorTile de Fier

Ca urmare a modificarilor morfologice si socio-urbanistice determinate de aparitia lacului de acumulare, o harta a defileului Portile de Fier prezinta situatia existenta inainte si dupa aparitia sistemului hidroenergetic si de navigatie al Portilor de Fier.           

Traversand pentru prima data sistemul muntos alpino-carpatic, Dunarea ofera un adevarat spectacol al naturii, punand in evidenta o varietate de roci: magmatice, metamorfice sau sedimentare. Esantioanele subterane, de importanta economica, prezentate dupa criterii estetice, completeaza frumusetea defileului Portile de Fier. Relieful carstic este reprezentat de doline, lapiezuri, pesteri, precum si de podul natural de la Ponoare, unic in Romania.

Pestera Topolnita, cu o lungime a galeriilor de 25 km, este cea mai mare din judetul Mehedinti si prezinta toate tipurile de biotopuri si biocenoze specifice mediilor cavernicole. Regasim resturi scheletice de carnivore, insectivore si rumegatoare, precum si scheletele fosile ale ursului de pestera. Toate stadiile de evolutie ale unei pesteri se gasesc acolo, pornind de la eroziunea solului pana la concretiune. Tematica Salii 1 este completata de o serie de reproduceri ale albumelor de printuri luate in valea Dunarii, in  anii 1826, 1857, 1878, indicand, de asemenea, si ocupatiile riveranilor din secolul al XIX-lea, porturile si aspectul vestimentar specific pentru populatia din fiecare tara traversata de Dunare.

Sala 2 - FLORA SI FAUNA TERESTRA A defileului porTilor de fier

Diversitatea florei si a faunei, conditionata de complexitatea substratului geologic, confera defileului Dunarii, de la Svinita pana la Gura Vaii, prestigiul de unicat european.

O escaladare dificila a versantilor stancosi ai defileului a favorizat in mod natural conservarea integritatii peisajului vegetal cu mult inainte de adoptarea masurilor oficiale de ocrotire a naturii. Primele demersuri pentru crearea rezervatiilor in defileul Dunarii dateaza din 1920, atunci cand Decanatul Facultatii de Stiinte a Universitatii din Cluj a prezentat doctorului Iuliu Maniu, presedinte al Consiliului Dirigent, un memoriu care solicita crearea rezervatiei Pasul Cazan in Banat. Caracteristice defileului sunt sibliacurile compuse din liliac salbatic si carpinita, care vegeteaza pe stancarii. Varianta geografica a sibliacurilor din Defileul Dunarii prezinta afinitati floristice accentuate cu palcurile de pe Valea Timokului si cu cele de langa Majdanpek. Acest lucru atesta vechimea mare a sibliacurilor ramase, poate, din perioadele mai calde interglaciare. La adapostul stancilor abrupte, propice numai vegetatiei, exista cateva elemente notabile ale florei din tara noastra: artarul de Banat si laleaua de Cazane.                       

Elementele de fauna se adauga la frumusetea peisajului din Cazanele Dunarii: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, codalbul, lastunul.

Pe stancariile de la Tricule apar, la altitudini mai mici decat de obicei, unici in defileu, pinii negri de Banat.

Ciocanitoarea neagra sau negraica, legata trofic de prezenta insectelor de sub scoarta acestor conifere, potarnichea de stanca si sarpele de sadina Coluber jugularis, creeaza tematica dioramei Dunarea la Tricule.

Una dintre cele mai mari vai afluente Dunarii este Valea Cernei, unde vegetatia forestiera este propice mamiferelor de talie mare: lupi si mistreti.


Sala 3 - florA SI faunA spEcifiCa MEDIULUI aCVatiC AL zoneI PorTILE de FIer

            Flora si fauna caracteristica mediului acvatic continua si completeaza tematica acvariului. Tema dioramei Fundul Dunarii la Cazane prezinta modificarile ihtiofaunei dunarene in conditiile acumularii lacului de baraj. Inainte de aparitia barajelor, sturionii marini (morunul, nisetrul, pastruga) ajungeau la Cazane pentru depunerea caviarului (icre). In prezent, ei se opresc inainte de barajul Portile de Fier II. Mai patrund accidental prin baraj, dar pontele lor depuse nu sunt viabile datorita slabei oxigenari a apei. Pescuitul sturionilor marini se facea cu ajutorul unei varse metalice, ca si cea expusa, provenind de la Svinita.

In anumite zone ale Dunarii, stancile si pragurile ingreunau navigatia. In zona Sip, navigatia se realiza printr-un canal care urmarea malul sarbesc, unde vasele erau tractate cu locomotive.

Vidra si pescarusul sunt rapitorii specifici. In zavoaie exista asociatii vegetale si animale legate trofic de mediul acvatic: sarpele de apa, broasca testoasa de apa, ariciul de Dunare, rate salbatice. Diorama insulei Ostrovul Corbului.

Sala 4 - COSMOGONIE, APARITIA VIETII PE PAMANT, PALEONTOLOGIE, ORIGINEA SI EVOLUTIA OMULUI

Expozitia de Stiinte ale Naturii ofera, de asemenea, cateva aspecte legate de cosmogonie, aparitia vietii pe Pamant, dovezi din domeniul paleontologiei (amonitii de la Svinita), originea si evolutia omului (Homo sapiens sapiens Schela Cladovei, descoperit la Schela Cladovei, judetul Mehedinti). Homo sapiens sapiens au trait acum 9.500 de ani si au constituit cea mai veche asezare cunoscuta pana in prezent din Europa.

 AL DOILEA ETAJ : ARHEOLOGIE- ISTORIE

Sala 1-  PREISTORIE DE LA PALEOLITICUL SUPERIOR LA PRIMA EPOCA A FIERULUI

Cultura Schela Cladovei. Un cartier occidental al orasului Drobeta Turnu Severin isi imprumuta numele unei culturi care s-a dezvoltat in intervalul cuprins intre 8.000 si 5.500 i.H. Populatia nu cunostea ceramica si isi confectiona diferitele obiecte (unelte, ornamente, arme) din piatra, os si corn de cerb. Schela Cladovei este cea mai veche asezare umana stabila cunoscuta din Europa.

Neoliticul reprezinta o noua etapa in dezvoltarea societatii umane la est de Portile de Fier. Numeroase obiecte de ceramica, cu multiple intrebuintari, s-au pastrat, precum unelte de pescuit sau de tesut.

Epoca Bronzului la est de Portile de Fier este reprezentata de doua culturi: Verbicioara si Garla Mare. Ceramica utilitara si rituala, unelte.

In timpul Hallstatt-ului s-au dezvoltat culturi cu trasaturi specifice: se dezvolta metalurgia ceramica si se produc modificari in riturile si ritualurile funerare. Cu ocazia cercetarilor sistematice ale castrului roman de la Hinova, a fost descoperita o mare necropola hallstattiana, care contine un tezaur format din podoabe din aur.

Sala 2CIVILIzaTia GeTO-DACica din LatÈne pana in secolul I i.H.

In cea de-a doua epoca a fierului, Laténe, se dezvolta civilizatia geto-dacilor, autohtonii spatiului carpato-danubian, care vor intra in contact cu populatiile vecine. Ceramica utilitara, vase de cult, monetarii, steag dacic, podoabe.

 

 Sala 3 - EPOCA ROMANA. Cucerirea daciei, razboaiele din secolele I-II d.h. MONUMENTELE ANTICE DE LA DROBETA.

In urma celor doua razboaie (101-102 ; 105-106 d.H.), romanii vor cuceri regatul lui Decebal si vor transforma Dacia in provincie romana. Drobeta este primul castru de piatra construit de cuceritori in provincia romana, destinat apararii podului de pe malul nordic al Dunarii. Baile construite aproape de castru reprezinta cea mai mare constructie de acest fel din Dacia romana. Sala aduna obiecte care au apartinut soldatilor adapostiti la Drobeta, angajati in construirea podului, veniti din Creta, Macedonia, Iberia, Siria.  

Sala 4 - viata la drobeta in timpul secolelor II-III d.H.  

Macheta podului lui Apolodor din Damasc. Obiecte provenite din baile de la Drobeta. Piese care atesta viata comerciala a orasului (ceramica de lux terra sigillatta, sticlarie, lampi cu ulei), activitatea portuara si vamala. Inscriptii referitoare la titlurile de municipiu si colonie, acordate orasului de catre imparatii Hadrian (121 d.H.) si Septimiu Severus (200 d.H.).

Sala 5 -  VIATA SPIRITUALA LA DROBETA

Statuete din bronz si marmura ale zeitatilor romane si orientale, ajunse la Drobeta prin intermediul cohortelor si legiunilor romane. Reprezentari ale cultului Cavalerilor Danubieni sau ale Cavalerului trac. Monumente funerare din piatra produse in atelierele locale.                             

Sala 6 - istorie mediévala. cetatea Severinului (secolele XIII-XVII)

Intre alte formatiuni politice mentionate intr-un document (1247) – « Diploma cavalerilor ioaniti », se afla Terra Severinensis (Tara Severinului), pe teritoriul careia regalitatea maghiara a creat Banatul de Severin, in timpul secolelor XIII-XVI. Cetatea Severinului a fost asediata si arsa de turci in 1524.

Sprijinita de domnie, Biserica ortodoxa si-a consolidat pozitia si influenta mai ales dupa integrarea sa in sfera de autoritate a Patriarhiei de la Constantinopol. La Severin, voievodul Vladislav Vlaicu a infiintat, in 1370, a doua mitropolie a Tarii Romanesti (prima, cea a Argesului, data din 1359).

Obiecte doveditoare ale aparitiei si evolutiei primelor formatiuni feudale romanesti, in contextul in schimbare din cauza migratiilor si afirmarii altor centre de putere din zona, al rolului jucat de biserica in istoria politica si culturala a romanilor. Arme medievale de foc si arme albe, piese de armura, hamuri, portrete votive, monetarii, obiecte de cult provenite din orasul Severin.

Sala 7 - SECOLUL AL XIX-LEA, DE LA révolutiA dIN 1821 PaNa LA 1 dEcEMBRIE 1918, ZIUA nationalA A RomanILOR

Obiecte, documente, fotografii amintind de evenimentele si personajele din istoria Romaniei, cu ecou in judetul Mehedinti: Revolutiile din 1821 si 1848, Unirea Principatelor din 1859, personalitatea regelui Carol I de Romania, Razboiul de Independenta din 1877,  Marele razboi din 1914-1918, precum si fondarea si evolutia orasului modern Turnu Severin.      

Sala 8 - Arta Feudala romaneasca, secolele XVII - XIX

Arta liturgica, podoabe din atelierele balcanice.

Obiecte provenite din asezamintele monahale ortodoxe din judetul Mehedinti (Manastirile Strehaia, Gura Motrului, Schitul Topolnitei, Cerneti), focare de cultura medievala, servind si ca sistem de aparare intr-o zona in care atacurile dusmane erau foarte frecvente.

Sala 9 - EVOLUTIA JUDETULUI MehedinTi IN TIMPUL SECOLULUI xx, PaNa LA SFaRsITUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MOndial

Documente, diverse obiecte care reflecta viata economica, politica, culturala (institutii, presa, personalitati locale), precum si participarea romaneasca la cel de-al doilea razboi mondial.

 

ETNOGRAFIE SI ARTA POPULARA
Expozitia prezinta aspecte ale civilizatiei rurale, din satele din Mehedinti, datate din a doua jumatate a secolului XIX si inceputul secolului XX. Obiectele sunt grupate in functie de trei teme:

  • omul in raport cu spatiul inconjurator: tipuri de asezari, habitatul, arhitectura vernaculara, locuinta;
  • omul in raport cu mediul inconjurator: ocupatii traditionale;
  • omul in raport cu timpul: istoria costumului taranesc, maniere si obiceiuri aferente ciclului de viata. 

Sala 1 -  Arhitectura. LOCUINTA. OcupaTii

Portaluri bogat decorate, fatada unei case din zona de munte (reconstituire), trei interioare de case taranesti, o moara de vant.

Unelte, recipiente, instalatii, diverse obiecte legate de agricultura, cresterea animalelor, apicultura, pescuit, dogarie, tamplarie, ceramica, un atelier de olarit.

Recent, s-a deschis o noua sectiune expozitionala care prezinta aspecte de civilizatie orientala ale comunitatii turce care a locuit in Insula Ada-Kaleh, acoperita in intregime de apa ca urmare a construirii barajului Hidrocentralei Portile de Fier. Sunt expuse obiecte de cult musulman, piese de costum, ustensile de bucatarie, mobilier, tesaturi, broderii.

Sala 2 - Arta tesutului. istoria costumului. obiceiuri

Instrumente, tehnici de filare, de daracire, de tesere si de decorare; tesaturi in fir de canepa, par de capra, lana, bumbac, matase.  

Costumul taranesc din zona Mehedinti este prezentat in ansamble care arata varietatea stilistica, subtilitatea cromatica si decorativa si unitatea structurala din cadrul portului romanesc. Costumele sunt grupate in functie de varsta (copii, tineri si batrani), de ocazii (imbracaminte de duminica, imbracaminte de munca), de anotimpuri (imbracaminte de vara / iarna). Printre costume se insereaza piese care au o functie in derularea diferitelor obiceiuri sau ritualuri aferente ciclului de viata personala si sociala, cum ar fi nasterea, accesul la comunitatea sateasca, nunta, moartea.

GALERIE FOTO

 

Alte Obiective


Monumente/Vestigii istorice


Fantani


Zone de agrement


Sport